AFDPR cere Parlamentului să nu avizeze proiectele tembele ale traseistului PCR-GDS-PSD Sorin Ilieşiu, care urmăreşte trivializarea rezistenţei anticomuniste

Ne-au parvenit două comunicate din partea AFDPR, semnate chiar de preşedintele Octav Bjoza, în care se cere retragerea din Parlament a Legii lui Sorin Ilieşiu, membru al Comisiei Tismăneanu de tristă amintire, prin care trebuia să fie instalată în Piaţa Universităţii o cruce imensă de oţel în memoria luptei anticomuniste şi înfiinţarea unui aşa-zis „Muzeu al Totalitarismului”. Iniţiativele sunt menite trivializării rezistenţei anticomuniste româneşti. De notat că personajul în cauză a lucrat ca propagandist PCR pentru “Cântarea României” şi alte producţii de gen. Membru fondator al GDS, Ilieşiu este acum membru al corespondentului politic în oglină al GDS, PSD. În acest sens, Ion Spânu îl consideră un comunist mascat şi o caricatură a anticomunismului.

Primul Comunicat este adresat Parlamentului şi Comisiei de cultură, în care AFDPR scrie: „Comitetul de conducere al AFDPR a aflat cu stupoare despre proiectul de lege pe care Senatul României l-a adoptat în ședința din 22 septembrie 2015, care prevede construirea unui monument reprezentând o cruce înaltă de circa 27-28 m. amplasată în Piaţa Universităţii”.

AFDPR adaugă faptul că acea cruce de oţel a lui Ilieşiu nu are legătură cu foştii deţinuţi politici şi că în acest an urmează să fie instalat în Piaţa Presei libere un monument creat de sculptorul Mihai Buculei care să reprezinte lupta anticomunistă: „Oricum, acest monument nu ar avea nici o legătură cu noi și mai mult decât atât, avem monumentul nostru intitulat „ARIPI”, autor fiind maestrul sculptor, domnul Mihai Buculei, la care se lucrează scriptic și fizic de 16 ani, acesta fiind finalizat de mai bine de o lună aflându-se în incinta întreprinderii constructoare “SC ELECTROMECANICA SA” din Ploiești. Monumentul va fi dezvelit și sfințit în acest an (2015), în Piaţa Presei Libere unde fundaţia acestuia este executată”.

De asemenea, AFDPR se arată indignată şi de înfiinţarea unui „Muzeu al Totalitarismului”, despre care şi noi am scris că ar fi, de fapt, un adevărat elogiu adus dictaturii comuniste: „În ceea ce privește înființarea unui „Muzeu al Totalitarismului”, vă facem cunoscut că nu agreem nici denumirea și nici locația bănuită de noi. Noi cerem cu fermitate transformarea cât mai grabnică a Fortului „13” Jilava în muzeu, cu cheltuieli minime de consolidare și cale de acces separată, precum și construirea în exterior a unei clădiri noi, „Memorialul Crimelor Comunismului”, care să cuprindă bibliotecă de memorialistică, documentare, săli de proiecție, conferințe și studiu, expoziții permanente și temporare etc”.

Drept urmare, AFDPR solicită Parlamentului să respingă Legea lui Sorin Ilieşiu: „În concluzie, vă rugăm să nu aprobaţi respectivul proiect de lege! Cu deosebită stimă, PREŞEDINTE Octav Bjoza”.

AFDPR către Sorin Ilieşiu: „Vă rugăm să retrageţi proiectul de lege!”

Un Comunicat asemănător i-a fost trimis personal şi lui Sorin Ilieşiu, în care AFDPR îi cere senatorului PSD să retragă Proiectul său de lege, subliniind faptul că, înainte de introducerea lui, nu au fost consultaţi foştii deţinuţi politici, deşi în acest Proiect se face trimitere la lupta lor împotriva comunismului: „Comitetul de conducere al AFDPR a aflat cu stupoare despre proiectul de lege pe care Senatul României l-a adoptat în ședința din 22 septembrie 2015, proiect care vă aparține. Nu este pentru prima dată când parlamentarii români iniţiază și aprobă sau resping proiecte de legi care ne privesc în mod direct fără a ne cunoaște fizic și a ști problemele cu care ne confruntăm”.

Vă prezentăm mai jos Comunicatul AFDPR transmis Parlamentului Romîniei:

„ASOCIAŢIA FOŞTILOR DEŢINUŢI POLITICI

ŞI VICTIME ALE DICTATURII

DIN ROMÂNIA

A.F.D.P.R.

ASSOCIATION DES ANCIENS DETENUS POLITIQUES DE ROUMANIE

Nr.63/07.10.2015

C ă t r e

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR

COMISIA PENTRU CULTURĂ

Domnului Preşedinte Ştirbu Gigel-Sorinel

Comitetul de conducere al AFDPR a aflat cu stupoare despre proiectul de lege pe care Senatul României l-a adoptat în ședința din 22 septembrie 2015, care prevede construirea unui monument reprezentând o cruce înaltă de circa 27-28 m. amplasată în Piaţa Universităţii.

Suntem convinşi că nu s-ar încadra în ambientul arhitectural al zonei respective.

Oricum, acest monument nu ar avea nici o legătură cu noi și mai mult decât atât, avem monumentul nostru intitulat „ARIPI”, autor fiind maestrul sculptor, domnul Mihai Buculei, la care se lucrează scriptic și fizic de 16 ani, acesta fiind finalizat de mai bine de o lună aflându-se în incinta întreprinderii constructoare “SC ELECTROMECANICA SA” din Ploiești.

Monumentul va fi dezvelit și sfințit în acest an (2015), în Piaţa Presei Libere unde fundaţia acestuia este executată.

În ceea ce privește înființarea unui „Muzeu al Totalitarismului”, vă facem cunoscut că nu agreem nici denumirea și nici locația bănuită de noi.

Noi cerem cu fermitate transformarea cât mai grabnică a Fortului „13” Jilava în muzeu, cu cheltuieli minime de consolidare și cale de acces separată, precum și construirea în exterior a unei clădiri noi, „Memorialul Crimelor Comunismului”, care să cuprindă bibliotecă de memorialistică, documentare, săli de proiecție, conferințe și studiu, expoziții permanente și temporare etc.

Avem în vedere și accesarea de fonduri europene.

Mai precizăm că pentru demararea și finalizarea celor trei obiective monument, muzeu și memorial, avem încheiate de mai mulți ani, protocoale de colaborare cu Fundația Română pentru Democrație și Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, care ne-au sprijinit și ne vor sprijini în continuare, la modul cel mai concret.

În concluzie, vă rugăm să nu aprobaţi respectivul proiect de lege!

Cu deosebită stimă,

PREŞEDINTE

Octav Bjoza”

FDSC sustine Apelul din Europa Centrala: aproape 100 de personalitati din regiune solicita solidaritate efectiva cu refugiatii care bat la portile Europei

Ne confruntam cu o criza umanitara extrem de severa. Sute de mii de refugiati din Orientul Mijlociu si Africa incearca sa ajunga in Europa in cautarea sigurantei, a sperantei si a sansei de a duce o viata normala. Nu demult, noi eram cei care bateau la portile Europei.

Nu trebuie sa le refuzam acordarea ajutorului nostru. Din pacate, sunt multi in regiune care nu sunt de acord cu acest lucru. Dupa 1989, in comunitatea europeana au existat dubii cu privire la capacitatea tarilor din Europa Centrala - de la tarile baltice pana la Romania si Bulgaria - de a se integra in vest, din cauza istoriei, traditiilor politice si a situatiei economice. Totusi, partea noastra de Europa nu a fost principala sursa de probleme pentru Uniune in aceast deceniu dificil. cauza principala care ameninta UE in acest deceniu dificil nu a venit din aceasta parte a Europei. 

Astazi reapare ruptura in cadrul Europei unite. De data aceasta, ruptura are o dimensiune morala. Intr-adevar, nu suntem responsabili pentru instabilitatea si colapsul tarilor de origine ale refugiatilor. Nu noi suntem cei care le-am transformat in tari dominate de frica neintrerupta, in care oamenii risca moartea violenta si in care viata este "solitara, saraca, cruda si scurta". Spre deosebire de fostele puteri coloniale si imperiale care au gazduit dupa cel de-al II-lea Razboi Mondial un numar mare de imigranti, noi avem putina experienta in a co-exista cu omeni de culturi diferite din tari indepartate.

Cu toate acestea, ca fiinte umane, avem datoria de a manifesta compasiune si de a le oferi asistenta. Aceasta este de asemenea datoria noastra de europeni: comunitatea europeana a fost intemeiata pe principiul solidaritatii. Nu trebuie sa refuzam astazi nici sa ne asumam responsabilitatile comune din cadrul Uniunii, nici sa ignoram suferinta umana si situatia tarilor celor mai afectate de valul in crestere al migratiei.

Refuzand sa ajutam, negam de fapt ideea de solidaritate europeana. Mai mult, minimizam solidaritatea pe care alte natiuni le-au aratat-o propriilor noastre tari. Astfel, erodam temeliile pe care, in ultimii 25 de ani, ne-am cladit siguranta, perspectivele de dezvoltare si sperantele de a depasi traumele istorice ale razboiului, dominatiei straine si saraciei. 

In numele umanitatii noastre, in baza principiilor si valorilor noastre, apelam la autoritatile publice si cetatenii din regiune sa manifeste o solidaritate efectiva cu refugiatii, astfel incat acestia din urma sa gaseasca in mijlocul nostru un adapost si sa se poata bucura de libertatea de a isi determina propriul viitor.

Cod roșu pentru șoferi! Amenzile din noul regulament rutier vor ajunge și la 1.950 de lei

Copiii mai înalţi de 135 de centimetri pot sta pe banchetă dacă poartă centura de siguranţă a maşinii. În schimb, cei sub 3 ani şi mai scunzi trebuie să fie transportaţi doar în scaune şi cu dispozitive de prindere omologate.
Mai mult, şoferul este obligat să le pună în vedere pasagerilor că trebuie să îşi prindă centurile când se află în autovehicul. Nerespectarea acestor reguli introduse recent va fi sancţionată cu până la cinci puncte de amendă.

Şoferii beţi vor fi pietoni 90 de zile

Asta înseamnă, în bani, că şoferul va scoate din buzunar până la 500 de lei - cam cât ar costa, de fapt, un scaun pentru bebeluş. În funcţie de gravitatea faptei, şoferii vor plăti amenzi usturătoare, care pot ajunge la sumele pe care le câştigă un român la serviciu, adică de la câteva sute de lei până la un maximum de 1.950 de lei.
Vor fi aspru pedepsiţi, fiind lăsaţi pietoni şi pentru 90 de zile, cei care gonesc ca nebunii pe şosele, cei care merg pe contrasens, cei care forţează trecerile de cale ferată şi cei care se urcă morţi de beţi la volanul maşinii.

Iată care sunt amenzile pentru diferite fapte:

2-3 puncte amendă şi două puncte penalizare - nesemnalizarea la schimbarea direcţiei de mers, forţarea culorii galbene a semaforului, nepurtarea centurii de siguranţă, vorbitul la telefon;

4-5 puncte amendă şi 3 puncte penalizare sau permisul reţinut pentru 30 de zile - nerespectarea indicatoarelor rutiere, depăşirea coloanelor la semafor sau la trecerile de cale ferată, neacordarea priorităţii de trecere pietonilor;

6-8 puncte amendă, 4 puncte penalizare şi permisul reţinut pentru 60 de zile - conducerea fără permis sau cu permisul suspendat, circulaţia pe contrasens, trecerea pe culoarea roşie a semaforului şi producerea unui accident;

9-20 de puncte amendă, 6 puncte penalizare şi permisul reţinut pentru 90 de zile - conducerea unei maşini cu ITP-ul expirat sau fără anvelope de iarnă, înjurăturile la volan, consumul de alcool, depăşirea vitezei cu mai mult de 50 km/h decât limita legală. Un punct amendă este 97,5 lei (10% din salariul minim pe economie).