Cercetările arheologice au demonstrat existenţa unei aşezări umane pe
vechea vatră a oraşului, aparţinând culturii de prund. Relevante sunt
rezultatele cercetărilor mai recente constând în resturi ceramice din
cultura Vădastra şi Coţofeni. Totodată, zona a fost locuită şi de
triburile geto-dacice din ramura acilor, având rezidenţa la Acidava, pe
malul drept al Oltului, pe Limesul Alutan. Pe raza municipiului Slatina
s-au descoperit unelte agricole din fier, ceramică romană de lux (terra
sigillata) şi comună, tezaure monetare. Două aşezări romane au fost
identificate la Slatina, în punctul Strehareţi şi în cartierul Cireaşov.
Atestarea materială a locuirii acestui areal este mai slabă pentru
secolele IV-VII p.Ch., însă pentru secolele VIII-XIII există dovezi de
locuire, unele aparţinând Culturii Dridu şi Vădastra, iar altele purtând
urmele migraţiilor pecenegilor, cumanilor şi tătarilor.
Slatina a fost pentru prima dată atestată documentar în epoca
medievală, la 20 ianuarie 1368 printr-un act oficial: Vladislav I Vlaicu
(1364-1377) acorda scutire de vamă la Slatina tuturor negustorilor
braşoveni.
În iunie 1522, la Slatina, Radu de la Afumaţi îi învinge pe turcii otomani.
În timpul domniei lui Vlad Vintilă (1532-1535) este emis un act care menţionează cetatea de scaun Slatina
Mihai Viteazul ia măsuri pentru restaurarea mănăstirii Clocociov, de
la Slatina, ca răsplată pentru serviciile aduse de populaţie în
demersurile sale politice.
În epoca modernă, Slatina a trăit din plin Revoluţia de la 1821.
Aici, Tudor s-a întâlnit cu căpetenia de haiduci Iancu Jianu. Momentul
politic a imprimat în zonă stilul arhitectural Tudor .
Slătinenii s-au implicat activ în evenimentele politice care au
urmat: Revoluţia de la 1848, Unirea Moldovei cu ţara Românească din 24
ianuarie 1859, Războiul de independenţă 1877, Răscoala ţărănească de
la 1907, Unirea Principatelor din 1918, Primul şi Al Doilea Război
Mondial.
Prezentare geografică
Geografic vorbind, municipiului Slatina este
poziţionat pe un culoar larg, bine conturat şi delimitat, în zona de
contact dintre Piemontul Getic şi Câmpia Olteniei. De fapt, aşezarea
geografică a municipiului Slatina, sub aspect morfologic, se limitează
sectorului de vale a râului Olt cu dezvoltarea pe dreapta a acestuia şi
se delimitează la nord cu prelungirile sudice ale marii unităţi
cunoscută în literatura de specialitate podişul Piemontul Getic şi
anume, prin subdiviziunile acestuia de est prin Dealurile Olteţului, la
nord Platforma Cotmeana, la vest parte din Câmpia Boianului. La sud
sectorul de vale este delimitat de subdiviziunea Câmpiei Romanaţiului cu
contact pe malul stând al râului Olt cu Câmpia Boianului. Municipiul
Slatina este situat în zona de nord a judeţului Olt, în partea de vest a
Munteniei, pe Valea Râului Olt, pe ultimele coline ale Platformei
Cotmeana (subdiviziune a Piemontului Getic), la contactul ei cu Câmpia
Slatinei. Oraşul se circumscrie ca unitate fizico-geografică la
extremitatea sud-vestică a Platformei Cotmeana.
Din punct de vedere altimetric, oraşul este dispus între 160-175 m şi
110-112m. Văile care străbat Municipiul Slatina de la nord-est la
sud-est sunt: Strehareţ, Sopot, Clocociov şi Milcov (Urlătoarea). Ele au
caracter permanent, fiind alimentate din izvoare situate la baza
teraselor şi din precipitaţii.